O legendă clujeană spune că una dintre galeriile subterane ar fi legat Biserica Calvaria din Mănăştur de bisericile din centrul oraşului. Altele ar fi trecut pe sub Someşul Mic până spre Dealul Cetăţuia.
Unele dintre aceste galerii au fost transformate în catacombe. O astfel de catacombă se află chiar sub catedrala greco-catolică Schimbarea la Faţă. ”În perioada interbelică, intrarea în această catacombă, unde se află mormintele călugărilor franciscani şi ale binefăcătorilor lor, a fost sigilată şi apoi ascunsă. Aceste catacombe au fost redescoperite de curând”, spune părintele Tudor Lazăr, paroh la catedrala greco-catolică Schimbarea la Faţă.
Cele mai multe dintre galeriile subterane din centrul Clujului au fost săpate în Evul Mediu şi în perioada barocă. Catacombele de sub Schimbarea la Faţă datează din perioada barocă.
Actuala catedrală greco-catolică din Cluj a fost ridicată în perioada 1775 – 1779, pe locul Casei Henter. Există posibilitatea ca unele dintre tuneluri să fi fost deja gata construite în momentul ridicării catedralei în stil baroc. Lucrările de construire au fost finanţate de împărăteasa Maria Tereza. Iniţial, lăcaşul de cult a fost folosit de călugării franciscani minoriţi romano-catolici.
În anul 1924, după Unirea Transilvaniei cu România, Papa Pius al XI-lea a decis să transfere sediul Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, de la Gherla la Cluj. El a dăruit greco-catolicilor români catedrala Schimbarea la Faţă. Cardinalul Iuliu Hossu a decis construirea unui iconostas adaptat nevoilor ritului bizantin. Mutarea efectivă a sediului Episcopiei a fost realizată în anul 1930.
În anul 1948, comuniştii au interzis Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, au confiscat catedrala Schimbarea la Faţă şi au dat-o Bisericii Ortodoxe Române. După căderea comunismului şi reintrarea în legalitate a Bisericii Greco-Catolice, ortodocşii au refuzat să restituie catedrala. A urmat un proces îndelungat, iar în anul 1998, Justiţia a decis restituirea catedralei greco-catolice proprietarilor de drept, greco-catolicii, care utilizează de atunci fără tulburare acest lăcaş de cult.
